𝐂𝐨𝐥𝐞𝐠𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐏𝐒𝐃 𝐚𝐮 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐭 𝐢̂𝐧 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐮𝐧 𝐬𝐭𝐢𝐥 𝐛𝐨𝐥𝐧𝐚̆𝐯𝐢𝐜𝐢𝐨𝐬 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐞𝐭𝐢𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞. 𝐈̂𝐧 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐩𝐢𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐠𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐥𝐢𝐝𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐥𝐨𝐫, 𝐩𝐞𝐬𝐞𝐝𝐢𝐬̦𝐭𝐢𝐢 𝐬𝐞 𝐢̂𝐧𝐝𝐞𝐩𝐚̆𝐫𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐝𝐞 𝐳𝐨𝐧𝐚 𝐫𝐞𝐳𝐨𝐧𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐨 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐞𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆.

Colegii din PSD cad în păcatul care se simt cel mai confortabil, cel al unui galop de populism fără tresăriri și fără scrupule. Cine urmărește viața politică din România ultimelor trei decenii poate observa cum înainte de alegerile generale, PSD se încinge, încep să curgă declarații tot mai curioase și tot mai departe de imaginea de partid de stânga rezonabil, european pe care o promovează în restul timpului.

După ce premierul s-a consultat și cu George Simion sau Diana Șoșoacă, alți lideri PSD s-au întors în timp la retorica din anii `90 vorbind despre obligativitatea de a purta „botniță” în timpul pandemiei. Considerat printre cei mai puternici lideri din PSD, Paul Stănescu ar trebui să vorbească public mai des, ocazii cu care poate afla toată țara cum gândește de fapt, cum i-ar plăcea să guverneze dacă nu ar fi într-o coaliție.

Sigur, competiția politică este firească. Dar prin competiție parcă de fiecare dată PSD lasă impresia că înțelege să coboare discursul într-o mlaștină populistă de un nivel foarte departe de standardele politice civilizate.