Cele mai valoroase lecții pe care le-am învățat despre civilizație, dezvoltare și rezonabilă înțelegere sunt ideile despre toleranță pe care le-am asimilat rapid. Sunt exegeți care arată că la baza istoriei liberalismului se află lucrarea „Scrisoare despre toleranță” a filosofului John Locke. Mai departe, lucrări cunoscute despre toleranță ne-au lăsat Voltaire sau mai recent Michael Walzer. Mereu am privit ideea de toleranță ca baza de plecare pentru acceptarea diferențelor și pentru continuitate pașnică.
Lipsa toleranței și instalarea exclusivismului radical macină o comunitate până la distrugerea totală, ura țâșnește din fiecare locuință și fanatismul lasă loc violențelor de tot felul care opresc tot ce poate duce la dezvoltare și bunăstare, adică inhibă comerțul, exprimarea liberă, circulația nestingherită, educația cu vederi largi și sănătoase.
Într-un cumplit exemplu de intoleranță și abuz, pe data de 9 octombrie 1941 regimul lui Ion Antonescu a decis deportarea tuturor evreilor din Bucovina, Basarabia și Ținutul Herța. Cu câteva luni înainte, la eliberarea acestor teritorii de sub sovietici, armata română și jandarmii acelor vremuri au înfăptuit masacre oribile – o rușine pentru trecutul nostru. Au fost zile de maximă intoleranță, intoleranță până la dorința de a anihila brutal cetățeni și semeni de-ai noștri pentru vina de a fi diferiți și în minoritate.

Intoleranța nu poate duce decât la barbarie și crimă. În perioada 1940 – 1944 au fost uciși între 280 și 380 de mii de evrei și peste 11 mii de romi nu în război, nu pentru că ar fi făcut ceva anume și pur și simplu pentru că înaintașii noștri nu au găsit calea de a fi rezonabili și toleranți, umani și înțelegători.
Pentru a ne reaminti cât de ușor își poate pierde cumpătul o societate în ziua de 9 octombrie se comemorează Holocaustul din România. Ca să putem fi mai buni, să ne reamintim spre ce i-a condus ura pe românii din 1941. Ca să ocolim căile negre ale urii și intoleranței, să admitem că am greșit și să ne angajăm spre valorile toleranței, dialogului, dezvoltării și păcii. Cu atât mai mult cu cât vedem și astăzi cum grupări are urii nestinse împrăștie în Israel teroare și moarte.