România nu este o țară izolată în privința nemulțumirilor exprimate de fermieri în ultima perioadă. Avem în față un set de solicitări acumulate în diferite țări din Uniunea Europeană, iar cauzele sunt mai multe și complicate. Însă a căuta și a găsi soluții pentru cei care asigură hrana noastră a tuturor trebuie să fie pe prima pagină a agendei noastre. Fie că vorbim de Germania sau Franța, de Belgia sau Polonia, de Cehia sau România, fermierii au ajuns la acest moment în care, dacă trag linie, cheltuielile sunt mai mari decât veniturile nu din cauza planurilor de afaceri, ci cin cauza unui context pe care ei nu îl pot controla, dar care poate fi controlat de organismele naționale pe de o parte, și cu siguranță de Comisia Europeană pe de altă parte.

Pe de o parte, Green Act al Comisiei Europene a indus în câmpul agricol, poate că prea devreme, un efort semnificativ prin reducerea pesticidelor folosite de fermieri, iar această decizie luată din scurt conduce direct la diminuarea producției și creșterea costurilor, concomitent cu capacități mai reduse ale perioadelor de perisabilitate. Într-un fel, ceea ce a finanțat Uniunea Europeană la nivel de cercetare pentru a identifica soluții prin care sectorul agricol să producă mai ușor, mai mult și mai ieftin, brusc devine considerat prea periculos pentru mediul înconjurător. Or, pe lângă faptul că ne confruntăm cu o dilemă serioasă, asta mai vine la pachet și cu pierderi masive în rândul fermierilor și producătorilor de produse alimentare.

Astfel, ajungem la ceea ce am văzut în efortul fermierilor de a arăta autorităților că lucrurile merg într-o direcție greșită pentru ei, iar dacă nu se iau măsuri ei vor da faliment, iar piața agro-alimentară va avea de suferit. Ei bine, ce măsuri pot fi susținute în condițiile în care suntem deopotrivă de acord că nu trebuie să poluăm mediul înconjurător mai mult decât trebuie?

Sunt deja decenii de când fermierii europeni beneficiază de imaginea celor care asigură calitatea hranei, a alimentelor, de când accentul în Comisia Europeană cade pe politicile agricole care beneficiază de cele mai mari bugete dintre politicile comunitare. A fost și este o modalitate foarte solidă prin care, în ansamblul ei, Uniunea Europeană a convenit că agricultura este crucială pentru întreg spațiul comunitar.

În acest moment este nevoie de o reafirmare a acestui fapt și trebuie deschidere pentru fermierii români, așa cum trebuie să se găsească înțelegere pentru fermierii din întreaga Uniune Europeană. Trebuie să modernizăm agricultura împreună cu fermierii și nu împotriva lor, trebuie ascultați cu atenție, luate în calcul punctele lor de vedere și apoi, tot împreună cu ei, negociate măsuri și politici solide pentru a repune pe picioare acest sector și a reda încrederea oamenilor în capacitatea UE de a asigura condițiile optime agriculturii.

Partidul Național Liberal în România și Partidul Popular European în Parlamentul European susține șapte măsuri pentru fermieri. Consider că acestea deschid calea pentru înțelegere, bună guvernare, încredere și apoi dezvoltarea corectă a acestui sector crucial.

Primul lucru pe care trebuie să îl luăm obligatoriu în considerare este acela de a nu lua decizii privind sectorul agricol fără să ascultăm de fermieri. Este cumva de bun simț să îi ascultăm pe cei asupra cărora vor avea efecte reformele pe care vrem să le adoptăm. Dacă suntem atenți și ascultăm ce au acești oameni de spus, atunci șansele să construim corect cresc.

Apoi, o a doua măsură  ar fi ca nicio decizie să nu fie luată fără a cunoaște impactul acesteia, iar dacă măsura aduce orice povară suplimentară pentru fermieri, trebuie să fim pregătiți să oferim mai mult sprijin. Vorbesc aici deja despre celebrele studii de impact sau chiar de proiecte pilot. Dacă efectele nu sunt cele așteptate și de fermieri, dar autoritățile vor să le impună, atunci este corect să ne gândim la compensații pentru că altfel obligăm niște oameni să meargă în pierdere și asta nu mai are vreo legătură cu piața liberă.

A treia măsură privește reducerea birocrației pentru fermieri. Aceștia trebuie să aloce mai mult timp cultivând terenul decât completând formulare. Știm de mult deja că aceasta trebuie să fie o măsură generală privind toate politicile. Uneori este dificil de făcut acest lucru, dar haideți să încercăm și să începem cu sectorul agricol.

Măsura numărul 4. Asigurarea calității și cantității producției alimentare în Europa. Trebuie să producem mai multă hrană în Europa, nu mai puțină. Uitați-vă puțin la lumea în care trăim, cât de complicat a devenit în foarte scurt timp să faci comerț la nivel global. În astfel de situații, trebuie să îți asiguri hrana în propria curte, deci este o cerință logică pentru noi să oferim fermierilor posibilități reale de creștere a producției.

Investiții în zona rurală, per ansamblu – aceasta este a cincea măsură. Vrem școli bune, spitale bune. Suntem pregătiți să investim în digitalizare, în tranziția verde, dar și în infrastructura din zonele rurale. Aici, vă spun cu mândrie că la Iași acest lucru este în desfășurare în ultimii patru ani, colegii mei de la Consiliul Județean au transformat investițiile în infrastructura județeană într-o prioritate.

A șasea măsură privește sprijinul pe timp de criză. Dacă vorbim despre o criză, trebuie să mobilizăm instrumentele pe care le avem, fie naționale, fie europene, inclusiv rezervele de criză care oferă sprijin financiar. Nu trebuie să uităm că suntem o uniune de state și că împreună putem găsi cele mai corecte soluții pentru fermieri în fața crizelor cu care se confruntă și care nu au fost declanșate de către ei.

În fine, a șaptea măsură. Ajutăm Ucraina, ajutăm fermierii ucraineni, dar să o facem ajutând, în același timp, și fermierii noștri. Absorbim atât cât putem în Europa apoi ajutăm Ucraina să exporte restul cantităților către celelalte piețe din lume, unde este nevoie. Ceea ce importăm, la nivel european, din țara vecină atacată brutal de Federația Rusă trebuie să constituie doar nevoile pe care Uniunea Europeană nu le poate acoperi altfel și la costuri corecte. În rest, trebuie să ne protejăm fermierii prin toate mijloacele în timp ce sprijinim exportul de cereale ucrainean.

Trebuie să fim pregătiți să lucrăm pentru a implementa aceste măsuri și în România, și în Europa. În agenda mea de întâlniri am avut discuții dese cu fermierii din Iași și din regiunea Moldovei. O parte dintre ele vi le-am împărtășit. Acum tot ce am tot acumulat trebuie să prindă contur într-o politică solidă, cu măsuri ferme și eficiente pentru fermieri, măsuri precum cele pe care le-am enumerat.

ZI-MI PAREREA TA

Scrie-mi comentariul tau!
Numele tau