În România există cel puțin 801 monumente istorice în pericol de dispariție, majoritatea din categoria monument (2,63% din numărul total al monumentelor istorice din România), numărul fiind în creștere față de acum un deceniu (593 de monumente istorice la nivelul anului 2013). Suplimentar acestui număr, multe alte monumente istorice se află într-o stare precară de conservare. Toate aceste date sunt publice și provin dintr-o centralizare realizată de Institutul Național al Patrimoniului.
M-a preocupat mereu și mă preocupă și acum patrimoniul cultural al României pentru că pe acesta se clădește identitatea națională. Știu că nu suntem o națiune foarte bogată, dar mi se pare că putem face eforturi pentru a salva ce este de salvat, pentru a păstra ce este de păstrat, și pentru a valorifica apoi tot ce înseamnă patrimoniu pentru că, vă spun deschis, investiția în patrimoniu este una cu beneficii semnificative pe termen lung, nu doar cele ce țin de identitate despre care am amintit, ci și economice.
Proiectul Strategiei naționale privind protejarea monumentelor istorice 2022-2032 identifică între problemele care afectează protejarea monumentelor istorice: „fonduri insuficiente, lipsa de diversitate a instrumentelor financiare și absența măsurilor de sprijin și stimulare a protejării monumentelor istorice și a patrimoniului cultural pentru proprietari și administratori publici sau privați”, „lipsa unor scheme de creditare și finanțare eficientă pentru proprietari privați de monumente istorice”. Lista este mai lungă, nu mai insist.
Dacă avem monumente în paragină urmează automat sentimentul de abandon. Nivelul avansat al degradării monumentelor determină scăderea calității mediului și a imaginii localităților în care acestea se află, scăderea calității vieții și diminuarea interesului social, economic și turistic în și pentru zonele în care monumentele sunt amplasate. Conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor reprezintă o acțiune de interes public, nu doar potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, din perspectiva protejării istoriei, culturii și civilizației naționale și a contribuției acestora la universal, ci și în scopul asigurării sănătății, integrității fizice și siguranței populației și a calității mediului înconjurător.
Pentru sprijinirea unei rezolvări a problemei monumentelor istorice aflate în stare proastă, consider necesare prevederi legislative care să se refere nu doar la reabilitarea anvelopantei clădirii, ci la conservarea, restaurarea și punerea în valoare a întregului imobil. De asemenea, este necesară extinderea aplicabilității prevederilor legale de sprijin financiar pentru operatorii economici, în situația existenței unor scheme de ajutor de minimis/stat. Lucrurile acestea se întâmplă cu rezultate pe care le știm în orașe din Italia, din Franța, din Spania sau Austria și lista poate continua.
În acest context în care multe monumente istorice din România se află în pericol de dispariție sau în stare proastă și din cauza faptului că proprietarii se confruntă cu dificultăţi în accesarea unui credit de investiţii imobiliare destinat restaurării și punerii în valoare a monumentului istoric, consider necesară aprobarea unor dispoziții cu privire la acordarea de sprijin financiar pentru conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice.
Având în vedere toate cele invocate am decis sa inițiez un text legislativ privind programul „Primul Monument Restaurat”. El este susținut de un număr foarte mare de senatori si deputați PNL. Am convingerea că și restul colegilor parlamentari indiferent de formațiunea politică din care provin vor susține acest proiect pentru că salvarea și protejarea monumentelor istorice reprezintă din punctul meu de vedere o prioritate națională. Derularea acestui program se face în limita bugetelor alocate și, atenție! NU presupune o creștere a cheltuielilor bugetului de stat sau a bugetelor locale. Repet, NU vorbim despre cheltuieli suplimentare. Inițiativa legislativă se referă la imobile care beneficiază de regimul juridic de protecție de monument istoric, potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.