Declarație politică în Senatul României
Înconjurați de prea multe știri negative, unele rău intenționate, nu mai reușim să vedem schimbările importante prin care trece societatea și economia românească în ultimii ani.
De exemplu, am reușit să depășim una dintre marile probleme ale tranziției de la comunism la capitalism, respectiv productivitatea la locul de muncă. Românul muncește tot mai eficient, atât în ceea ce privește calitatea activității sale, cât și raportat la plata pe care o primește pentru munca sa.
Productivitatea economiei românești a avut cea mai mare creștere din ultimii 20 de ani, potrivit raportului de țară pentru 2023 întocmit de Comisia Europeană. Ne aflăm printre țările UE cu cele mai bune performanțe în ceea ce privește creșterea productivității, cu cea mai mare creștere la acest capitol important.
Încă o veste bună și încă o confirmare că am depășit una dintre problemele intens dezbătute în anii 1990 și 2000: industria românească este astăzi lider în economia românească în ceea ce privește indicatorii de productivitate.
Aceste date arată cât de false sunt afirmațiile acelor politicieni sau lideri de opinie rău-voitori care alimentează nostalgia față de un regim totalitar și ineficient în esență. De fapt, România are industrie și o industrie din ce în ce mai relevantă și puternică.
Nici măcar pandemia nu a oprit creșterea economiei românești. În cei doi ani de restricții, ritmul a încetinit, dar și-a revenit puternic în 2022, sub Guvernul condus de Premierul Nicolae Ciucă (4,6 %, a treia cea mai bună creștere din UE).
În acest fel, România a recuperat într-un timp extrem de scurt decalajele economice față de țările dezvoltate din UE: de la mai puțin de 40 % din media Uniunii Europene, în momentul aderării, la 77 % din media UE în 2022, conform Eurostat.
Comisia Europeană confirmă ceea ce premierul Nicolae Ciucă spune încă de la începutul mandatului său: investițiile sunt un factor major care contribuie la această performanță, deoarece atât investițiile private nete, cât și cele publice sunt peste media UE.
De aceea, PNL insistă ca România să nu facă nici o tăiere atunci când vine vorba despre bugetul de investiții.
Iată și a treia veste bună: capitalul din economia românească a crescut în medie cu 4,5 % pe an între 2010 și 2019, a doua cea mai mare creștere din UE.
Datele arată că, în 2021, ponderea industriei (inclusiv construcțiile) în PIB era de 26,7 %, ceea ce reprezintă o pondere peste media UE de 22,8 %. Industria angajează 31 % din forța de muncă din sectorul privat și reprezintă 34 % din PIB-ul brut.
Productivitatea muncii pe persoană în industrie a scăzut în 2019 și 2020, și-a revenit în forță în 2021 (6,5 %) și a scăzut din nou în 2022 (- 2,7%). Concluzia este simplă: chiar dacă nu este o perioadă ușoară, totuși trebuie să ne păstrăm optimismul. România este pe drumul cel bun. Iar PNL este un garant al faptului că mediul de afaceri și clasa de mijloc vor continua să se dezvolte, prin politici economice și legislative țintite către aceste categorii!