Am depus la finalul săptămânii trecute, în Senatul României, o nouă inițiativă legislativă dedicată conservării și reabilitării patrimoniului cultural imobil, cu sprijinul Președintelui Comisiei de Cultură și Media, Viorel Badea, a senatorului Adrian Hatos și a mai multor colegi din cadrul grupului parlamentar al PNL. În sinteză, vorbim despre o serie de modificări pe care le considerăm absolut necesare la Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului.
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice reglementează regimul juridic general al monumentelor istorice – bunuri imobile, construcţii şi terenuri situate pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universală. Legislația principală în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, cu care legislația protejării monumentelor istorice relaționează este alcătuită din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul și Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Realitățile sociale în continuă schimbare fac necesară adaptarea cadrului normativ specific protejării monumentelor istorice la situațiile concrete, întâlnite în practică. Din acest motiv am considerat necesar aducerea unor modificări, în special la Legea 422/200.
Principalele modificări aduse sunt cele menite a facilita intervenția statului în scopul protejării patrimoniului cultural în interes public, astfel că, alături de autoritățile locale și centrale, și consiliile județene, în măsura în care dispun de fonduri, să poată interveni pentru protejarea monumentelor istorice fără proprietar cunoscut. Se reglementează cadrul de intervenție a autorităților publice în locul proprietarului/administratorului/deținătorului monumentului istoric în interesul scoaterii din pericol a monumentelor istorice, în sensul prevederilor art. 4 pct. 2 lit. c) din Convenția europeană pentru protecția patrimoniului arhitectural al Europei ratificată prin Legea nr. 157/1997.
Propunerea legislativă are la bază datoria Statului formulată în art. 33 alin. (3) din Constituția României: „Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume”. Astfel, România se va alinia statelor lumii care au intervenit pentru a proteja moștenirea culturală.
O altă modificare constă în stabilirea faptului că schimbarea categoriei sau a grupei de clasare a monumentelor istorice se face potrivit normelor metodologice privind clasarea și inventarierea solicitate de art. 12 alin. 4 din Legea nr. 422/2001, în prezent adoptate prin OMCC nr. 2260/2008. Amendamentul face evident modul în care se produce schimbarea categoriei, în situația în care aceasta este necesară.
Sunt prevăzute introducerea la nivel de lege a unor prevederi existente în Regulamentul de Organizare și Funcționare al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Se propune înlocuirea regulii de selecție a membrilor în funcție de entitatea care îi propune, cu o regulă de selecție bazată pe specializarea acestora, dat fiind caracterul de comisie de specialitate al CNMI, precum și faptul că entitățile care formulează în prezent propuneri, pot formula și în viitor, însă legea nu mai precizează un număr de membri propuși de fiecare entitate. Pentru asigurarea caracterului de comisie de specialitate al CNMI, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 422/2001, se propune ca cel puțin 2/3 din membrii plenului să fie atestați de Ministerul Culturii, restul membrilor, neatestați, potrivit art. 30 alin. (3), fiind personalități în domeniu.
Modificările mai au în vedere legiferarea accesului la informațiile privind patrimoniul cultural în relație cu drepturile de autor, motivat de încurajarea progresului cunoașterii privind moștenirea culturală, pentru reducerea costurilor la nivelul cetățenilor (care nu vor mai trebui să plătească alte studii istorice la noi intervenții pe același imobil), cât și în vedere asigurării transparenței informațiilor, în acord cu prevederi internaționale, în acord cu prevederile Constituției României, a Convenției pentru protejarea Patrimoniului arhitectural al Europei și cu legislația privind drepturile de autor din alte state.
Totodată vizam o cointeresare a serviciilor publice deconcentrate, bugetate insuficient, în aplicarea contravențiilor prevăzute la art. 55 de funcționarii serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și împuterniciții Ministerului Culturii, prin includerea lor ca venit extrabugetar la serviciul public deconcentrate al Ministerului Culturii în teritoriul de competență al căruia a fost săvârșită contravenția. Astfel se poate asigura o mai bună aplicare a dispozițiilor legii și poate genera o sursă de venit pentru punerea în siguranță a monumentelor istorice din zonă. Modificarea are un impact bugetar nesemnificativ asupra bugetelor locale și de stat, dat fiind numărul scăzut de amenzi aplicate în prezent.
O serie de alte modificări ale proiectului de lege au în vedere mai ales corelarea cu prevederi ale altor legi în vigoare sau sunt necesare în vederea aplicării unor angajamente ale României rezultate din convenții internaționale privind protejarea patrimoniului cultural.