Urmăresc, evident, cu interes rezultatele inițiativei premierului Marcel Ciolacu privind plafonarea adaosului comercial la o serie de produse de bază. Este o măsură asumată ca atare de PSD, dar care mie, ca liberal care crede în mecanismele pieței libere, îmi ridică unele semne de întrebare privind eficacitatea ei reală. De altfel, ea a fost promovată ca experiment pentru 3 luni de zile, și intră în vigoare abia în 30 de zile. Va fi simplu să îi urmărim eficiența.
PNL nu a plafonat, spre exemplu, prețurile la energie, ci a realizat un mecanism de compensare, astfel încât populația să plătească sume acceptabile, iar pensionarii vulnerabili au primit carduri de energie pentru a acoperi din ele facturi. Când prețul carburanților atinsese valori amețitoare, guvernul condus de Premierul Ciucă a decis să susțină măsura unei reduceri suportate de bugetul de stat, împreună cu operatorii economici (distribuitori de carburanți), de 50 de bani pe litru. Nu am intervenit, așadar, în nici un fel în piața liberă.
Toate experimentele făcute, îndeosebi în Ungaria, privind plafonările de prețuri, s-au soldat cu eșecuri uriașe. Când Viktor Orban a decis să plafoneze prețul carburanților, aceștia au dispărut de pe piață și s-a instalat penuria. În economii libere, descentralizate, a impune un mercurial sau a impune cote de adaos comercial, nu funcționează. Doar cererea și oferta reglează prețurile. Altfel, intrăm în alt tip de scenariu.
Puterea de cumpărare crește prin dezvoltarea sănătoasă a unei economii, prin investiții. Inflația se domolește atunci când Banca Națională a României, alături de Guvern, impun măsurile corecte în asemenea scenarii (aceleași din SUA până în statele Uniunii Europene).
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care a fost un excelent gestionar al portofoliului Fondurilor Europene, e un om care ne-a obișnuit, și bine face!, să spună adevărul necoafat tot timpul. Or, deficitul bugetar anunțat pentru primele 5 luni ale acestui an a ajuns deja la 2,33% PIB, ținta finală pentru 2023, convenită cu Comisia Europeană, fiind de 4,4% din PIB. Cred că aici trebuie să ne concentrăm cel mai mult, deși tentația de a da speranțe oamenilor că poți tu, ca Guvern, să scazi prețurile de la raft, este una mare sub raport electoral. Este, însă, și riscantă, dacă o promiți și nu o și realizezi.