Situația actuală a societății românești este marcată de schimbări accelerate și tehnologie în avans continuu iar achiziționarea cărților în România devine crucială pentru formarea și dezvoltarea intelectuală a elevilor. Educația este motorul principal al progresului social, iar cărțile reprezintă cheia unei educații bogate și complete.

Ultimele date ale INS arată că 11 milioane de români nu au citit nicio carte în ultimul an. Printre motivele principale se numără faptul că nu au timp sau nu sunt interesați de lectură. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de carte, asta deși lista beneficiilor este lungă, în special dacă părinții citesc împreună cu copiii lor. Din acest motiv a fost instituită ziua de 7 februarie ca fiind „Ziua Internațională a Cititului Împreună”.

Tot date ale INS arată că dintre cei care citesc, cei mai mulți sunt din mediul urban – aproape 40%. Spre comparație, în mediul rural, numărul celor care citesc este de doar puțin peste 18%.

Situația existentă în privința consumului de carte are un impact important în privința pieței de carte din România. Astfel, piața de carte tradițională poate fi estimată la aproximativ 60 de milioane de euro (încasări edituri), aceasta în condițiile în care Ungaria (9,7 mil. locuitori, 130 mil. euro), Bulgaria (7 mil. locuitori, 60 mil. euro), Slovenia (2 mil. locuitori, 75 mil. euro), Germania (83 mil. locuitori, 9 miliarde euro).

Lucrurile nu arată deloc bine nici în privința manualelor, auxiliarelor școlare și ceea ce se numesc ediții de chioșc care cumulat mai înseamnă încă 40 de milioane de euro. Nu lipsit de importanță este faptul că publicul de carte este format, anual, din circa 1,3 – 1,4 milioane de oameni care frecventează bibliotecile, librăriile, târgurile și saloanele de carte iar distribuția este profund debalansată în favoarea orașelor mari și a zonei de Vest. Mai mult de atât, în mediul rural nu există librării chiar dacă aici locuiește 45% din populația României. La nivel național numărul nu este foarte mare existând aproximativ 250 de librării în toată țara din care un sfert fiind în București. Dacă privim la piața de librării vedem că avem o situație de cvasi-monopol, un singur jucător realizând majoritatea vânzărilor. Îngrijorător este și faptul că 50% din cifra de afaceri anuală a industriei se realizează în București.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situației în care ne aflăm trebuie să mai spunem că piețele de carte mari din U.E. au diverse forme de încurajare a achiziției de carte în rândul tinerilor: Spania (voucher cultural de 400 de euro oferit la împlinirea a 18 ani), Franța (voucher cultural de 300 de euro, oferit la împlinirea a 18 ani), Italia (voucher cultural de 500 de euro, oferit la împlinirea a 18 ani).

Chiar dacă poate nu mai este nevoie de o nouă subliniere a importanței lecturilor pentru noi toți dar mai ales pentru copii acestei țări, vreau totuși să subliniez importanța achiziției cărților pentru elevi. Acestea pot contribui la dezvoltarea gândirii critice, la cultivarea creativității, consolidarea cunoștințelor academice și nu în ultimul rând la stimularea autonomiei în învățare. În egală măsură nu putem trece peste faptul că există un rol al achiziției cărților în îmbunătățirea sistemului educațional, asigurându-se astfel o egalitate de oportunități și anume asigurarea că fiecare elev are acces la o gamă variată de cărți contribuie la reducerea inechităților educaționale, promovând egalitatea de șanse în cadrul sistemului educațional.

Îmbunătățirea performanțelor școlare, nu poate fi nici ea neglijată iar faptul că elevii care au acces la resurse adecvate de lectură obțin, de obicei, rezultate școlare mai bune vine ca o confirmare a necesității de a sprijini procesul de achiziție de carte școlară de către aceștia.

Din toate aceste motive am considerat necesară împreună cu mai mulți colegi senatori liberali depunerea unei inițiative legislative care să aducă un amendament clar formulat la articolul 83 alin. (15) al legii 198/ 2023 privind învățământul preuniversitar care se modifică în sensul structurării Programului național „Vouchere culturale pentru elevi” cu o valorea pe vocuher de 250 lei în două ”direcții” cum ar fi 150 lei utilizati pentru servicii și evenimente culturale precum concerte, intrări în muzee sau excursii organizate cu tematici culturale sau istorice și 100 lei pentru achiziționarea de cărți și auxiliare din bibliografia școlară.

Am convingerea că și de această dată înțelepciunea politică își va spune cuvântul și fiecare dintre dumneavoastră va recunoaște că educația românească are nevoie de un sprijin concret pentru a avea cu adevărat o Românie educată.

ZI-MI PAREREA TA

Scrie-mi comentariul tau!
Numele tau