Votarea unui buget reprezintă de regulă un prim semn de intrare în normalitate a unei țări. Pentru o țară precum România care așteaptă înfrigurată precum vremea de afară de trei luni prezentarea și adoptarea bugetului de către Parlament, votul de vineri reprezintă cumva momentul T zero. Ceea ce se poate constata la o lectură atentă a acestuia este puternica improvizație și ignorare a realității economice actuale a României conturată într-un anume fel din cauza politicilor fiscale dezastruoase ale actualului guvern. Suprapusă peste întreaga discuție legată de ceea ce ne-am obișnuit deja să numim a fi -legile justiției- cu întreaga încercare de strangulare a acesteia de către lideri preocupați de soarta lor în mod exclusiv, dezbaterea asupra bugetului de stat pe 2019 l-a avut în prim plan pe același staroste al PSD, Liviu Dragnea.
Prezidențiabilul Dragnea nu s-a remarcat nici de această dată prin anunțarea unor proiecte de infrastructură sanitară sau de transport cărora să le fi găsit și necesarele resurse financiare ci prin continuarea luptei lui deja istorice cu statul paralel. Dacă cineva se gândea până la ce nivel poate continua președintele PSD lupta lui demagogică împotriva -statului paralel- sintagmă bine întreținută de aparatul său de propagandă iată că a primit acum răspunsul. Trăznaia aceasta a finanțării achiziționării vitaminei D cu bani luați de la direcțiile de Intelligence mi se pare desprinsă din manualele de dezinformare din perioada regimului comunist. Liviu Dragnea ignoră cu bună știintă faptul că într-o perioadă precum cea prin care trecem cu toții, un guvern responsabil al unei țări trebuie să asigure finanțare echitabilă pentru domeniile pe care le consideră strategice, având grijă să nu creeze rumori inutile între cei care lucrează într-un domeniu sau altul de activitate.
Pornirea aceasta a lui Liviu Dragnea la adresa direcțiilor de Intelligence nu doar că nu se potrivește cu poziția pe care o ocupă astăzi, din păcate, în statul român dar naște cu siguranță câteva întrebări. Care a fost momentul în care Dragnea a descoperit malignitatea statului paralel împotriva căruia vituperează astăzi, este una dintre ele. Când un om politic reușește să-și construiască într-o perioadă nu prea mare de timp o avere impresionantă fără a avea vreodată nici cea mai mică afacere pe numele lui, generează desigur o altă întrebare. Liviu Dragnea nu este din păcate singurul om politic la ușa căruia nu a bătut ani de zile nici un reprezentant al statului român pentru a-l întreba, așa cum vedem prin filmele americane, care este sursa averii sale. Când după ani și ani de liniște diverse instituții ale statului au început să se uite mai atent pe unele contracte și conturi, teleormăneanul care se visează stăpânul României a început să joace cartea persecuției. Neînțelegând faptul că indiferent care ar fi piedicile care ar sta în calea statului de drept, mai devreme sau mai târziu vom vorbi și în România despre existența deplină a acestuia, Dragnea crede că cineva l-a păcălit(în toate sensurile posibile) și abandonat.
Nu ignor evident posibilitatea ca de această dată, din perspectiva lui, să aibă dreptate. Nervozitatea lui provine cu siguranță și din acest sentiment de abandon. La fel ca și în cazul discuțiilor legate de sumele alocate Președinției, înființarea unor mecanisme de control asupra activității magistraților în afara celor deja existente, Liviu Dragnea a vrut prin tăierea bugetului SRI, SIE, SPP, chiar dacă în felul acesta ar fi pus în pericol siguranța națională, să le arate și acestora cine este șeful. Din păcate i-a ieșit și de această dată. Cu un partid amorțit și niște aliați conjuncturali și foarte docili dar atenți la propriile interese, președintele PSD înscrie în fiecare zi întreaga țară pe o traiectorie descendentă și foarte periculoasă. Ceea ce ignoră Liviu Dragnea este existența în toate structurile unui stat democratic a oamenilor care țin la coloana lor vertebrală indiferent câte încercări de umilire ar exista. Nu peste mult timp, același Liviu Dragnea va avea ocazia să audă și vocea tăcută a românilor sfidați în toți acești ani de către guvernarea PSD – ALDE.