În perioadele de mare nevoie, atunci se cunosc cu adevărat prietenii. Pentru Republica Moldova pericolul este războiul și riscul de securitate crescut, iar prietenii sunt România, Uniunea Europeană și NATO.
Uniunea Europeană a acceptat ca Republica Moldova să intre pe o direcție accelerată de aderare, iar România sprijină țara de peste Prut așa cum nu s-a mai întâmplat în istorie ca amploare și implicare. Relațiile bilaterale între administrația de la București și cea de la Chișinău sunt cât se poate de calde.
NATO completează acest tablou și secretarul general Jens Stoltenberg a declarat că Alianța sprijină pe deplin integritatea și suveranitatea teritoriului Republicii Moldova, ba chiar a solicitat Rusiei să-și retragă efectivele militare staționate ilegal de trei decenii în Transnistria. Reamintesc aici că în luna februarie Consiliul NATO a adoptat un pachet de asistență pentru consolidarea capacității de apărare a Republicii Moldova.
În condițiile date, țara vecină se bucură de prieteni reali care îi acordă tot sprijinul posibil, și nu fățărnicia și cinismul care au venit constant dinspre Moscova. Vremea amenințărilor, a șantajului și a golăniei agresive este departe acum și așa trebuie să rămână. Orientarea trebuie să fie acum spre o piață comunitară, valori liberale și democratice pe care președinta Maia Sandu le proiectează asupra Republicii Moldova.
În condițiile în care în lume au început să zboare mai multe rachete ca niciodată și Vladimir Putin bate clopotele războiului, Iran sună goarnele de luptă și teroriștii ucid orice prind în cale cu o sălbăticie demnă de evul mediu, în aceste circumstanțe în care lumea stă ca pe un cazan în fierbere, asigurările NATO pentru Republica Moldova sunt cruciale.
România îi stă alături, Uniunea Europeană îi stă alături, NATO îi oferă asigurări de securitate. În ciuda timpurilor atât de periculoase, Republica Moldova traversează perioada cu cele mai serioase șanse de a se orienta definitiv spre valorile occidentale.