Declarație politică în Senatul României: 19 aprilie 2023
Calea ferată continuă să fie, peste tot în lumea dezvoltată, un mijloc de transport eficient și rapid. Unele țări din UE au renunțat, de exemplu, la zborurile cu avionul pe distanțe scurte, pentru că trenurile pot acoperi acei kilometri într-un timp rezonabil.
De altfel, calea ferată reprezintă una dintre prioritățile Comisiei Europene, care a creat TEN-T, un instrument-cheie pentru dezvoltarea unei infrastructuri de transport coerente, eficiente, multimodale și de înaltă calitate în întreaga UE.
Aceasta cuprinde căi ferate, căi navigabile interioare, rute de transport maritim pe distanțe scurte și drumuri care leagă nodurile urbane, porturile maritime și interioare, aeroporturile și terminalele.
Între timp, în România, constatăm că progresele sunt încă mici în acest domeniu prin comparație cu șantierele de autostrăzi, care merg într-un ritm nemaiîntâlnit în ultimii 33 de ani.
Vă spuneam în declarația anterioară că România va atinge în iunie un deziderat pe care-l așteptam atins de prea mulți ani: țara va fi străbătută de 1.000 km de autostrăzi și drumuri expres.
Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, Președintele PNL, are printre priorități investițiile în dezvoltarea rutelor de transport, iar construcția avansează pe multe tronsoane: pe autostrada A7 sunt șanse mari să circulăm până în 2025. Sunt în pregătire lucrările și pentru Autostrada A8, un drum complicat, prin munți, dar un mare deziderat pentru Moldova.
Însă drumurile rutiere sunt doar o parte dintr-o rețea de transport rapidă, eficientă și ecologică. Calea ferată este la fel de importantă. Există mai multe proiecte în PNRR pentru dezvoltarea și modernizarea rețelelor de cale ferată din România.
Sunt multe de făcut, pentru că, din păcate, anii de ignoranță și abandon se văd tot mai acut în domeniu: lipsesc mecanicii de locomotivă, vedem că se întâmplă tot mai des accidente.
Declarația de astăzi este și un apel către toți politicienii României de a aduce printre prioritățile lor și modernizarea căii ferate. Mai mult, deși există, cum spuneam proiecte în PNRR în această direcție, constatăm din nou că Moldova nu este, din nou, în prim plan.
De exemplu, planul prevede introducerea integrală a sistemului ERTMS (European Rail Traffic Management System) doar pe sectoarele Arad – Timișoara – Caransebeș și Cluj-Napoca – Episcopia Bihor. Sistemul va permite interoperabilitatea feroviară europeană pe cele două tronsoane.
În schimb, pentru Moldova este prevăzut doar un proiect de tip „quick wins” pentru eliminarea restricțiilor și a limitărilor de viteză pe tronsonul Tecuci-Vaslui-Iași.
Deși acest lucru este pozitiv, căci este inacceptabil ca în 2023 un tren care pleacă de la București să schimbe locomotiva electrică la Tecuci, pentru că în Moldova nu este linie electrificată, reprezintă doar o parte din obligatoria conectare a regiunii la toate căile europene de transport, ca să se dezvolte.
Așadar, militez și pentru acest lucru, ca Moldova să fie inclusă în toate planurile de transport, cu fonduri europene, pentru conectarea de facto cu UE, ca singura noastră posibilitate de a ajunge la nivelul de dezvoltare și prosperitate a întregii Uniuni.